Lumina ti-a deschis sufletul

Afară a intuneric,iar intr-un colt o mica amintire,ce ma face sa cred ca esti singur  in lumea ta.Gandeste-te bine
stai demult timp in tacere si intuneric.Intunericul de ia in brate,doar el mai e cu tine in rest nimeni si nimic nu se apropie.
Acum stai si plangi,te gandesti..De ce oare m-ai lasat sa plec?...Doar tu sti raspusul dar nu-ti dai seama...tacerea camerei te sperie,iar acum pentru prima data pasesti spre lumina...ti se pare ciudat ca demult timp ai pierdut tot ce era frumos si acum nici nu mai sti de lume si mai ales ce este aceea iubire.
Te-ai innecat in suferinta si in lacrimi,dai ai descoperit,in sfarsit lumina ce ti-a deschis sufletul.